De sub frunze ruginii

Ți-am mai spus ca e toamnă? Ți-am zis recent că mă îngrop în vântul și ploaia de afară și că mă învelesc cu norii gri ? Ți-am mărturisit de curând că mi-e dor să te iubesc sau că mă împiedic iar de veșnicele nepuse întrebări, de sutele de răspunsuri pe care nu le am?

Și multe-mi vâjâie prin minte. Da, acele de întrebări pe care ți-e teamă să le enunți cu voce tare.
Stau privind la frunzele care se zbat pe o creangă, de teamă să nu cadă, și sub un zâmbet comercial mă regăsesc în asentiment cu ele, în încercarea mea de a-mi ascunde inima sălbatică, care țipă după brațe care să o învelească de frigul lăsat de superficialitatea lumii în care îl plimb.

Poate e doar vremea de învinuit sau poate a trecut prea mult de când nu mi-am lăsat inima să vorbească și acum stă ca smulsa să iasă să spună ce vrea. Cred că seamănă cu mine.

Ți-am spus deja că e toamnă. O simt în păr, când îmi mângâie vântul tăios, ștrengar, o șuviță.

Iată-mi dualitatea, o mărturisire sinceră, rară, aproape singulară, despre mine, despre reflexia a ceea ce construiesc și despre vălul tras de peste piept, acolo unde se ascunde nevoia de tine, de tine iubire, de cea de care mi-e dor s-o simt, de tine, cea care-mi pui temelie la toate ambițiile, tu cea care-mi învii trăirile și-mi gâdili aspirațiile, îmi desenezi motivațiile și-mi ornezi cărarea cu petale, pentru ca eu să mă grăbesc spre ceea ce vreau, ca să pot fi cum sunt.

Toate pânzele sus

Tocmai am scurs resturile din cafeaua de dimineață a Biancăi și din ibric, în cana mea neagra. E semn că va fi o noapte lungă. Sau mai bine spus, începutul unei serii nesfârșite de nopți nedormite.
Când stresul și presiunea îmi accelerează bătăile inimii, mă aflu în deplinul eu ce îmi place cel mai mult dintre toate posibilele euri pe care le afișez.
Mi-am asumat o serie întreaga de responsabilități, proiecte, examene, am planificat schimbări pe multe planuri și printre toate astea, încerc sa fac loc și relațiilor interumane; e totuși vară și n-am auzit să se fi pus "prohibiție" la weekend-urile în cluburi, la mare sau la piscina.

Da, am dat startul unui nou sezon de autodepășire și de testare a propriilor limite.
Nu, n-am uitat și n-am să uit vreodată că "I'm gonna make it by any means, I got a pocket full of dreams". Ce mai pui că acum și Delia îmi spune că are o geantă plină cu vise. Da, Delia. Și eu!

Cum spuneam,... idei vechi, obiective noi, perspective promițătoare, determinare și no love allowed. Bine... sexul nu se pune. Și apropo de asta, îmi vine în minte acum un statement care mi-a plăcut foarte mult:
"Ma cherie, successfull women do not fall in love".

Ei bine, tocmai mi-am rescris negru pe alb discursul motivațional.
Gata cu vorba! Spor la treabă și mie și ție. Sunt sigură că acolo undeva adânc în inima ta ai o dorință care arde de nerăbdare să se îndeplinească. Așa că nu uita că nimic nu e imposibil atât cât îți dorești și crezi.

Mult succes! C'ya on top:)