Cu picioarele ridicate pe perete si cu capul in jos ... De data asta, lumea e cu susul intors... Isi aminteste de ultimele capitole nescrise si vine acum, tarziu ce-i drept, sa traga cateva concluzii ...
Se muta langa calorifer, singurul loc unde e cald, si un post de muzica ii spune "Nu te mai caut !" ... Fara sa vrea, tresare.
Refresh ! Refresh ! Refresh ! Cauta o sursa de inspiratie ... Hmm ... Sau mai bine zis un capat de poveste, pentru ca e clar, din moment ce nu a mai fost pe aici, s-au intamplat multe ... Aratatorul ii bate un ritm agitat pe carcasa, ea cauta o tigara, dar din pachet cade doar tutun. Isi face curaj si se duce sa-si cumpere.
Cu cateva ore inainte, isi citise iar posturile ... Unele au facut-o sa rada, altele i-au starnit amintiri placute, iar unele, senzatii ciudate, care inca o sacaie ...
Intoarsa inapoi in casa, face o analiza a ultimei perioade. Se duce direct in bucatarie, in fata usii frigiderului si citeste toate biletelele ... Le da la o parte ce cele mai vechi de o luna iar pe celelalte si le insira in fata ochilor, aranjandu-le cronologic ... Zambeste strengareste. Sunt cateva care intr-adevar lipsesc, dar i-a fost de ajuns lectura cheie de pe post-it-uri ca sa deschida audio player-ul care urma sa redea "Wish you were here..."
Asa ca se aseaza din nou in fara notebook-ului, unde degetele sa iau la intrecere printre butoane :)
..........................................................................................................................
Sare peste tot cuprinsul, pentru ca i-ar fi prea greu sa relateze atatea senzatii sau sau sa descrie toate acele miscari care se completeaza. Paradoxal de complicat si de data asta, cu un zambet surd pe buze, isi mai aduce aminte doar cum palma ei se potrivea intr-a lui, singurul amanunt ce a contat pentru ea.
Cand mai inchide ochii, uneori tresare, de parca ar trai pe viu acele momente, cand tresarea la el in brate.
Acum el e putin mai departe, iar ea putin mai dezamagita.
Si se tot intreaba ... "Acum ce fac ?". El nu-i raspunde, nu cred ca vrea si poate nici nu stie, asa ca-si pune coatele grele pe masa si-si afunda capul in palme, cu un botic de pisicuta trista ...
"Ce ai ?"
"Nimic ? "
"Cum nimic ? Te simt !"
Da ... Ar putea sa-i spuna. Chiar e singura persoana careia ar putea, dar i-a dat de inteles de atatea ori. N-ar trebui sa mai intrebe, ar trebui pur si simplu sa vina sa o ia in brate. Sincer ... Cred ca-l asteapta. Si sincer ...
Se mai uita o data la teancul de biletele. Ii apare o licaire in ochi ... O fi o lacrima, o fi de la o senzatie de fericire ?
Intinde mana spre carnetelul cu post-it-uri, un pix si scrie:
"Mi-e dor de tine..."
Se duce in bucatarie si il lipeste pe usa frigiderului, langa poza cu ei doi.
Se uita la telefon ... E trecut de 11...
I-a promis ca va fi acolo. Se va tine de cuvant !
"Avem timp!"
"N-avem ..."
Imi place postarea. Demna de un caracter puternic si o atitudine care atunci cand vrea, te lasa rece sloi. Te vad imbracata in tricoul lui, lucru care nu-mi lasa prea multe de gandit, pentru ca mi-am dat seama deja: e captiv inca in gandurile tale, iar tu crezi din tot sufletul ca el va veni.. Ia telefonul si suna-l, poate te asteapta in aceeasi masura, ca lava patrunsa de unda..
RăspundețiȘtergereAstept cu nerabdare o continuare a postarii tale, si o aprofundare a acestor sentimente de asteptare, de neincredere
Jumatatea lui e la tine..
P.S: Mademoiselle les choses changent, rien n’est eternelle!
La vie suit son cours dans un flux temporel
Cu drag, Giulia Grim
In urma cu cateva zile, fumam cu doua persoane dragi sufletului meu o ultima tigara in 3. Si am pomenit de o "ultima tigara" pentru ca una din noi pleca.. cu sufletul rupt in doua: TU
RăspundețiȘtergereAtat eu, cat si Giuly stiam perfect sentimentul de .."mai fumez o tigara o plec". Iti venise si tie randul..si totodata..mintea la cap.
Si cand zic "mintea la cap" ..ma refer la el, ca si simbol..pentru ca te schimba, si probabil e primul baiat care genereaza in tine un aspect placut, si lucruri pozitive.
Uneori postarile tale ne aduc zambetul pe buze, alteori ne emotioneaza de la furnicaturi, se concretizeaza in lacrimi in ochi, si ajunge la a ne baga cu capul perna plangand in hohote. De cele mai multe ori te intelegem...dar alteori zambim pe furis ..de tine..
Zambim pentru ca iti suntem prietene, si radem pentru ca tu nu poti schimba asta. Te pup dulce si te iubim mult! Adinutza